Alina BARBU (DOROBANȚ)

Educație și formare: Facultatea de Drept – Universitatea din București (1993-1997); Facultatea de Drept – Universitatea din București, cursuri post-universitare, procedură penală şi criminalistică (1997-1998), diplomă Studii contemporane europene – Sussex European Institute, Brighton, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (2001); Curs de pregătire privind controlul corupției (The 5th course on corruption control in criminal justice), JICA (Japan International Co-operation Agency) și UNAFEI (United Nations Asia and Far East Institute For the Prevention of Crime and the Treatment of Offenders), Japonia, (2002); formator autorizat Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educației (2022).

Experiență profesională: Și-a desfășurat activitatea în perioada 1997-2022 în cadrul Ministerului Justiției, unde a activat o perioadă îndelungată la Direcția Elaborare Acte Normative, fiind, de altfel, șef serviciu Drept Public în cadrul acesteia timp de 13 ani. A participat la negocierile de aderare a României la Uniunea Europeană (UE) – Capitolul Justiție, activând inclusiv ca diplomat la Bruxelles, la Misiunea Permanentă a României pe lângă UE (2003-2005). Deține o vastă experiență în elaborarea actelor normative, printre care modificările aduse în ultimii 20 de ani la Codul penal și Codul de procedură penală, reglementările privind sistemul penitenciar și sistemul de probațiune, reglementările în materia integrității în funcții și demnități publice etc. A activat în perioada 2017-2019 în cadrul Direcției Naționale de Probațiune, respectiv în perioada 2020-2022 în cadrul Direcției Afaceri Europene și Drepturile Omului, dedicându-se în ultimii ani activității specifice procedurilor în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), precum și aspectelor privind respectarea drepturilor omului din perspectiva sistemului justiției. A activat în perioada 2013-2020 ca expert-evaluator în implementarea și monitorizarea mai multor strategii naționale anticorupție, iar în perioada 2021-2022, ca expert în proiectul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), „Dezvoltarea capacității administrative în domeniul guvernării publice – o abordare coordonată a centrului Guvernului României”. Este, începând cu 2022, formator în cadrul proiectului AdaptJust – Justiție accesibilă pentru persoane cu dizabilități, derulat de Centrul de Resurse Juridice (CRJ).

Are o bogată experiență internațională rezultată din participarea la numeroase structuri europene și internaționale pe problematici specifice: din 2022, expert în cadrul Comitetului de experți (MSI-SLP) în procese strategice împotriva participării publice, protecția jurnaliștilor – Consiliul Europei; vice-președinte al Grupului DROIPEN (drept penal substanțial) în cadrul Președinției române a Consiliul Uniunii Europene (2019); expert al Consiliului Europei – evaluator Moneyval (prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării actelor de terorism) (2009, 2010); expert și, ulterior, vicepreședinte al grupului PC-CP (comitetul de penologie) al Consiliului Europei (problematici penitenciare și de probațiune) (2012-2014); membru al Comitetului Consiliului Europei privind suprapopularea penitenciară (2014); expert la reuniuni ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind revizuirea actualelor Norme minime standard ale ONU privind tratamentul persoanelor deținute (2012); expert UNODC – prevenirea și combaterea terorismului și finanțării actelor de terorism (2011); expert al Consiliului Europei – consultanță oferită Ministerului Justiției din Republica Moldova (2008); expert al Consiliul Europei în cadrul programelor privind: combaterea crimei organizate și a criminalității informatice (2001), prevenirea și combaterea terorismului (2001), prevenirea și combaterea spălării banilor (2000), cooperarea cu organele judiciare și protecția persoanelor vulnerabile, în special a martorilor (1999, 2000); expert la lucrările Comitetului Pregătitor ONU privind stabilirea Curții Penale Internaționale, New York (1997, 1998) și la cele ale Comitetului Ad-hoc ONU privind elaborarea Convenției Națiunilor Unite privind criminalitatea organizată transnațională (1998, 1999) etc.

Activitate de cercetare științifică: A. Barbu, R. F. Geamănu, Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, Ed. Universul Juridic, București, 2021; G. Tudor, A.M. Șinc, A. Barbu, Codul de procedură penală, adnotat cu jurisprudență națională și europeană, Ediția a 2-a, Ed. Hamangiu, 2021; A. Barbu, G. Tudor, A.M. Șinc, Codul de procedură penală, adnotat cu jurisprudență națională și europeană, Ed. Hamangiu, București, 2016; A. Vlăsceanu, A. Barbu, Noul Cod penal, comentat prin raportare la Codul penal anterior, Ed. Hamangiu, București, 2014; G. Antoniu (coordonator), A. Vlăsceanu, A. Barbu, Codul de procedură penală – texte, jurisprudență, hotărâri CEDO, Ediția a doua, Ed. Hamangiu, București, 2008; N. Volonciu (coordonator), A. Barbu, Codul de procedură penală comentat, Art. 62-135 Probele și mijloacele de probă, Ed. Hamangiu, București, 2007; G. Antoniu (coordonator), A. Vlăsceanu, A. Barbu, Codul de procedură penală – texte, jurisprudență, hotărâri CEDO, Ediția I, Ed. Hamangiu, București, 2006; „Report on fight against corruption in Romania”, Revue international de droit penal penale, 2004; Criminal Justice Systems in Europe and North America, Romania, HEUNI – The European Institute for Crime Prevention and Control affiliated with the United Nations, Helsinki, 2002 (coautor).