Dumitru Mazilu s-a născut la data de 24 iunie 1934 în orașul Bacău. În anul 1952, a absolvit Școala tehnică de mecanici agricoli din Bacău și a urmat timp de câteva luni o școală de ofițeri de securitate, fiind avansat la gradul de locotenent-major. A absolvit în anul 1959 Facultatea de Drept a Universității din București. Urmează apoi cursuri de doctorat în drept, obținând titlul științific de Doctor în drept al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în anul 1964 cu teza "Funcțiile educative și coercitive ale statului".

Din anul 1964, Dumitru Mazilu lucrează ca profesor de drept la Academia de Științe Politice și Sociale "Ștefan Gheorghiu" din București și ca profesor de drept internațional la Școala de ofițeri de Securitate de la Băneasa. Este avansat în grad până la gradul de colonel al trupelor de securitate.

Prof. univ. dr. Dumitru Mazilu i-au fost conferite titluri de Doctor Honoris Causa al unor renumite instituții educaționale din România și străinătate și anume: Colegiul American al Elveției (1991); Academia de Poliție "Alexandru Ioan Cuza" din București (septembrie 2002); Universitatea Internațională "Albert Schweitzer" din Geneva (noiembrie 2002); Membru de Onoare al Comunității Academice a Universității "George Bacovia" din Bacău (septembrie 2003); Doctor Honoris Causa al Universității "Ovidius" din Constanța (aprilie 2006); Doctor Honoris Causa al Universității Maritime din Constanța (mai 2008).

De asemenea, este membru al Academiei Central Europene de Știință și Artă (din anul 2000); membru al Academiei Balcanice de Științe (din mai 2002) ; membru al Academiei Diplomatice Internaționale (din iunie 2002); membru asociat al Academiei Europene de Științe, Arte și Litere (din iulie 2002).

Dumitru Mazilu a primit numeroase premii pentru activitatea sa științifică și juridică: Premiul "Simion Bărnuțiu" al Academiei Române (1973); Premiul "Media Peace Prize" (Geneva, 1980); Premiul "Hugo Grotius" (New York, 1984); Premiile "Andrei Rădulescu" (1999) și "Vespasian Pella" (2002), acordate de Uniunea Juriștilor din România; Premiul de Excelență, acordat de Radio București (ianuarie 2004). De asemenea, în decembrie 2004, lucrarea sa "Diplomația. Dreptul diplomatic și consular" a fost remarcată cu premiul "Vespasian Pella" al Uniunii Juriștilor din România.

În anul 1999 i s-a conferit "Medaglia Pontificia" de către Statul Vatican, iar în anul 2003 - la Congresul "New Architecture of Peace" - i s-a acordat Titlul de "Architect of Peace". În anul 2002 a primit Ordinul Internațional "Știință - Educație - Cultură", în grad de Comandor, acordat de Academia Europeană de Informatizare. În anul 2004 a primit Ordinul Național "Steaua României - în grad de Cavaler".

Ca o recunoaștere a contribuției sale la apărarea Drepturilor Omului în anii dictaturii comuniste din România, Dumitru Mazilu a fost nominalizat în anul 2003 la Premiul Nobel pentru Pace de către Academia Diplomatică Internațională.

A publicat 43 de cărți și peste 500 de studii și articole de specialitate. Dintre acestea amintim:
• Drepturile Omului - Concept, Exigențe și Realități contemporane (2000);
• Dreptul Comerțului Internațional - Partea generală (2000);
• Integrare Europeană. Drept comunitar și Instituții Europene (2000);
• Drept Internațional Public (2 vol. 2001-2002);
• Tratatul privind Teoria și practica negocierilor (2002);
• Diplomația. Drept diplomatic și consular (2003) ;
• The Law of Peace (2003);
• Path to Truth (2003);
• Prohibition of War as a Means of Solving International Conflicts (2003);
• Peace - a dialectic Process (2004);
• Dreptul Comerțului Internațional. Tendințe și evoluții actuale (2004);
• Fundamental principles and norms of the Law of Peace (2005);
• Norms on organization and conducting war (2005);
• Diplomație Europeană (2008).

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Mazilu