Criza procesului legislativ și a calitații legii in Romania, stat de drept, democratic și social, membru al UE

Autor:

   Punctul de plecare al acestui volum il constituie conferința naționala „Criza procesului legislativ și a calitații legii in Romania, stat de drept, democratic și social, membru al UE”, organizata de Facultatea de Drept și Științe Administrative din cadrul Universitații „Ovidius” din Constanța, in parteneriat cu Secția de drept internațional și drept comparat a Academiei de Științe Juridice din Romania și in colaborare cu ELSA Constanța (The European Law Students’ Association).

   Volumul de fața conține aproape toate lucrarile acestei conferințe, lucrari inițiate in același spirit și cu aceleași motivații cu tema ei generala, deoarece autorii sunt cunoscuți doctrinari, oameni politici, practicieni ai dreptului sau doar cadre didactice universitare.

   La prima vedere, tema generala a conferinței ar releva o perioada de tensiune sau de tulburare sociala intrucat, din punct de vedere etimologic, cuvantul „criza”, care provine din limba franceza (la crise), evoca potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Romane acea „faza in evoluția unei societați marcata de mari dificultați – economice, politice, sociale etc.”. Or, noțiunea a fost privita de catre organizatori, dar și de autori, in sensul sau tehnic, tocmai datorita contextului actual in care se afla sistemului legislativ național al Romaniei, stat de drept, democratic și social, membru al UE.

   Astfel, aceasta criza a sistemului nostru legislativ poate fi determinata, pe de o parte, ca urmare a intervențiilor repetate din ultimii ani a puterii executive in procesul legislativ, cu ocazia adoptarii unui numar impresionant de ordonanțe de urgența, iar pe de alta parte, ca urmare a uniformizarii legislației naționale cu legislația UE.

   Procesul legislativ reprezinta o expresie importanta din toata activitatea sistemului politic. In actualul context putem discuta despre procesul legislativ al unui sistem politic național al fiecarui stat membru al Uniunii, dar și despre procesul legislativ al sistemului politic european.

   Sistemul politic european a fost considerat un sistem consensual, insa criza generata de pandemia de COVID-19 și, mai nou, de agresiunea Federației Ruse asupra teritoriului Ucrainei a schimbat aceasta paradigma și ne putem aștepta ca pe viitor sa fim in prezența unei limitari a acestui consens, in special in cadrul instituțiilor europene. Pe de alta parte, sistemul legislativ al Romaniei se afla intr-un raport permanent cu instituțiile UE și de aceea mecanismele legislative interne trebuie sa fie cat mai eficiente și rapide, pentru a interveni normativ in cele mai noi raporturi juridice.

   Tocmai din aceste considerente, prezenta cercetare colectiva poate constitui un reper important cu privire la starea actuala a procesului legislativ din Romania. De asemenea, aceasta lucrare poate fi considerata o reflecție asupra modului de operaționalizare a conceptului de „consens legislativ național sub presiune”, adica parcursul anumitor inițiative legislative in contextul interpretarii greșite de catre unii politicieni romani a raporturilor naționale cu instituțiile europene. De multe ori, au fost vehiculate tot felul de opinii nefondate, potrivit carora orice inițiativa legislativa naționala trebuie sa primeasca un aviz obligatoriu din partea acestor structuri supranaționale, inainte sa se transforme in act normativ și mai apoi sa fie promulgat.

   Insa rareori au fost exprimate opinii pertinente potrivit carora in conținutul Tratatului Uniunii Europene (TUE) exista dispoziții care reglementeaza principii esențiale (principiul subsidiaritații, al proporționalitații și principiul atribuirii competențelor – art. 5), ce consacra un echilibru intre interesul european și cel național in adoptarea oricarei inițiative legislative (de catre instituțiile europene sau, in sens invers, de catre parlamentele naționale). Potrivit acestor principii și in aplicarea Protocolului 2 al Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE), și Comisiei Europene ii revin o serie de obligații, atunci cand urmeaza sa propuna un proiect de act normativ unional, trebuind sa realizeze o consultare obiectiva cu toate parlamentele naționale ale țarilor membre ale UE.

 Prof. univ. dr. habil. Adrian Constantin Stoica