Statutul functionarilor publici (Legea nr. 188/1999). Comentarii, legislatie, doctrina si jurisprudenta

Autor:

Aceasta noua carte a doamnei profesor Verginia Vedinas este dovada pasiunii cu care se apleaca, de fiecare data, asupra unui domeniu care tine de asigurarea dreptului la o buna guvernare.

In fond, administratia nu este, de fapt, decat o uriasa masina ale carei operatii trebuie sa devina din ce in ce mai riguroase. Pentru aceasta, este nevoie de un corp de functionari publici selectionati pe baza de concurs si care sa actioneze potrivit unui statut bine conturat. Aristotel afirma ca prima grija a guvernantilor trebuie sa fie aceea de a nu se abate de la lege. Functionarii publici trebuie sa fie de partea cetatenilor care vor mentinerea Constitutiei, si nu a acelora care vor caderea ei. Acesti functionari trebuie, prin intermediul legii, sa fie impiedicati de a se procopsi de pe urma slujbelor ce le ocupa. Frumoasa precizare facuta cu doua mii de ani in urma.

Doamna prof. Vedinas, prin tot ceea ce face (scrie, conferentiaza, se zbate si se bate – uneori cu morile de vant, dar asta este o alta poveste!), demonstreaza ca nimic nu poate fi prea mult pentru realizarea cerintelor precizate mai sus de Aristotel. Vedeti, Nietzsche obisnuia sa spuna despre state ca sunt monstri reci, cei mai reci dintre toti monstrii reci. Incalzirea acestor monstri poate fi realizata si prin asigurarea corpului de elita al functionarilor publici. Sa dea Dumnezeu!

Prof. Nicolae Popa