Revista de Dreptul Familiei nr. 1/2025

Autor:

Revista de Dreptul Familiei nr. 1/2025 reunește o gama diversa de probleme de actualitate, în rubricile consacrate. Alaturi de secțiunile Studii, Jurisprudența rezumata, Restitutio, Recenzii, acest numar include lucrarile Conferinței Internaționale Bienale (Secțiunea Dreptul familiei), organizata de Facultatea de Drept din cadrul Universitații de Vest din Timișoara (Ediția a XIV-a, 2022).

O perspectiva documentata asupra convenției matrimoniale pune în lumina cei doi poli de discuție – onerozitatea și gratuitatea. Studiul Pozitia conventiei matrimoniale între onerozitate si gratuitate (Teodor‑Georgian Capatîna) ofera concluzia unui act juridic mixt, în raport cu structura juridica particulara a conventiei matrimoniale. Într-un demers de reconsiderare a criteriilor propuse doctrinar pentru clasificarea actelor juridice în oneroase si gratuite, autorul demonstreaza natura oneroasa a convenției matrimoniale, tinând cont de principalele variatiuni pe tema regimurilor matrimoniale secundare. Importanța unei concluzii formulate și argumentate clar și ferm este utila, atât pentru zona teoretica, dar și sub aspectul consecințelor practice. În mod deosebit, își gasește locul analiza acțiunii revocatorii, al carei regim juridic depinde de natura contractului atacat (autorul propune extinderea domeniului de aplicare al acestei actiuni la conventia matrimoniala încheiata de viitorii soti).

Una dintre problemele constant generatoare de dezbatere este programul de relatii personale ale copilului cu parintele cu care nu locuieste. De aceasta data, analiza este realizata în contextul noilor reglementari privind înstrainarea parinteasca. Reglementarea acestei notiuni ca forma de violenta psihologica exercitata împotriva copilului, cu consecinte multiple, atât în privinta exercitarii autoritatii parintesti, cât si a modului de desfasurare a relatiilor personale ale copilului cu parintii sai, schimba în mare masura modul de solutionare a cauzelor având acest obiect. Studiul Un mar al discordiei – programul de relatii personale ale copilului cu parintii sai sub incidenta noilor reglementari (Cristiana‑Mihaela Craciunescu) constituie un examen critic, destinat identificarii aspectelor vulnerabile și avansarii propunerilor de lege ferenda. Un loc aparte îl ocupa analiza conceptului de „înstrainare parinteasca”, analiza relațiilor personale ale copilului cu parinții sai în ipoteza existenței înstrainarii parintești, precum și a modalitaților de facilitare a executarii programului de relații personale dintre copil și parinte.

Modelele familiilor netradiționale reprezinta o tema de mare actualitate și atractivitate. Modificarea soclului legislativ și revirimentele jurisprudenței europene se numara între premisele atenției pe care literatura de specialitate o ofera familiei netradiționale. Studiul Avataruri netraditionale ale familiei în istoria dreptului privat european (Marius Floare) examineaza câteva modele familiale netraditionale, consacrate tacit sau explicit, din antichitatea romana si pâna în epoca moderna. Analiza istorica are în vedere și deviatiile de la modelul traditional al familiei compuse din sot si sotie, priviti drept cuplu casatorit cu formalitatile si ceremonialul prevazut de lege, împreuna cu copiii legitimi ai acestora. Sunt integrate în cercetare modelele familiale netraditionale prevazute explicit sau reglementate implicit de dreptul pozitiv din România.

Potrivit reglementarii Codului civil român intrat în vigoare în anul 2011, una dintre clauzele care pot fi incluse într‑o conventie matrimoniala este clauza de preciput (stipulatie prin care sotii sau viitorii soti convin ca unul sau mai multe bunuri individual determinate pe care le detin în devalmasie sau pe cote‑parti sa fie preluat/preluate de sotul care va supravietui celuilalt, fara plata si înainte de partajul mostenirii). O analiza ampla a dreptului român, francez, belgian și a dreptului european se regasește în studiul Clauza de preciput – certitudini si dileme juridice. Abordare de drept comparat (Crina‑Teodora Mihai). Construcție juridica inedita în dreptul român, clauza de preciput îndreptațește la cercetare, pentru a oferi certitudini. Astfel, natura juridica a clauzei de preciput și regimul juridic al acesteia fac obiectul unui examen critic, cu ilustrari pertinente din dreptul statelor cu tradiție în reglementarea preciputului. Filtrul dreptului european este binevenit, întrucât succesiunile cu element de extraneitate vor ridica dificultați – unele dintre acestea fiind la confluența Regulamentului (UE) nr. 650/2012 cu Regulamentul (UE) 2016/1103.

Decizia Dobbs (Curtea Suprema a SUA, 2022) este de referința, întrucât a anulat dezincriminarea avortului din Roe v. Wade (1973). În același timp, Dobbs marcheaza relansarea discuțiilor privind dreptul la avort. Dreptul copilului la viața, moralitatea, pe de o parte, și dreptul la viața privata, autodeterminarea și autonomia femeii, pe de alta parte – sunt vectorii care intra în conflict. Studiul În numele copilului sau al femeii? Al cui drept la viata valoreaza mai mult? (Carmen Oana Mihaila) procedeaza la o radiografie a starii actuale de lucruri, la nivel internațional și în dreptul pozitiv român. Argumentele teoretice sunt însoțite de vaste trimiteri la jurisprudența naționala și europeana, autoarea concluzionând în sensul ca „dreptul la avort ar trebui sa fie permis, dar reglementat cu atentie sporita, mai ales dupa atingerea unui anumit prag gestational. Este necesara instituirea unor limite nu doar din ratiuni medicale, având în vedere ca procedura devine mai complexa odata cu evolutia sarcinii, ci mai ales pentru faptul ca, în etapele avansate, fatul este semnificativ dezvoltat, iar balanta dintre drepturile implicate capata o încarcatura morala si juridica sporita”.

Termenul de 30 de zile, în care sotii ar trebui sa delibereze suplimentar asupra demersului initiat (în materia divorțului extrajudiciar) pare sa fi stârnit controverse destul de ample, cu precadere în practica notariala. Autorul studiului Consideratii cu privire la termenul de reflectie de 30 de zile incident în cazul divortului extrajudiciar (Ioan Ilieș Neamț) menționeaza: „În prezenta lucrare, ne‑am propus sa analizam o parte dintre aceste dileme si, mai cu seama, în ce masura se poate acorda un termen de reflectie mai mare de 30 de zile. În acest sens, dupa ce vom expune argumentele în raport de care apreciem ca termenul nu este unul substantial, vom evidentia de ce ar trebui calificat ca fiind unul procedural, prohibitiv, legal si absolut. În sectiunea urmatoare, vom expune motivele pentru care, fata de aceste calificari, termenul poate fi si unul mai mare de 30 de zile. O alta concluzie subliniata este aceea ca din dispozitiile art. 376 alin. (3) C. civ. nu ar trebui dedusa concluzia ca verificarea staruintei sotilor în desfacerea casatoriei si a validitatii acordului ar trebui efectuata automat în ziua expirarii termenului de reflectie”.

Modificarile legislative în materia dreptului familiei în Cuba repun în discuție mecanismele de ocrotire a anumitor categorii de persoane vulnerabile. Studiul The right to care in the Cuban family reform. New horizons in favor of human dignity (Anabel Puentes Gomez) are ca premisa de dezbatere faptul ca provocarile legate de îmbatrânirea populației înclina balanța protecției catre drepturile persoanelor în vârsta, dar și catre persoanele responsabile de îngrijirea și asistența acestora. Conceptele de bunastare, autonomie, demnitate, calitate a vieții dau expresie valorilor și principiilor îngrijirii familiale. Este examinata, în special, acea parte a balanței care privește drepturile celor care acorda îngrijire persoanelor vulnerabile (protecția variaza de la reglementarea unui set de drepturi la mecanisme specifice, cum ar fi contractul de întreținere, protecția moștenirii pentru îngrijitori și principiile cooperarii familiale).

Casatoria fictiva ramâne în atenția doctrinarilor și a practicienilor, iar în actualul Cod civil român, îmbraca o „haina noua”. Analiza realizata în cadrul studiului Casatoria fictiva – o perspectiva teoretica si practica (Gabriel‑Ciprian Stegarescu) (re)aduce în actualitate aceasta cauza de nulitate a casatoriei, a carei prezența în Codul civil din 2011 este meritul doctrinei si, îndeosebi, al jurisprudentei române postbelice. O privire istorica pune în lumina particularitațile casatoriei fictive în epoca medievala, apoi sub imperiul vechiului Cod civil român și, ulterior, în contextul Codului familiei. Casatoria de conveniența este verificata sub aspectul reglementarii, condițiilor și sancțiunii.

Reproducerea umana asistata medical nu este la adapost de probleme în plan juridic – mai ales atunci când embrionii in vitro sunt conservați o lunga perioada de timp. Animați inițial de dorinta de a fi parinti, membrii cuplului comanditar pot trece printr‑o criza conjugala, care sa duca la deteriorarea grava a relatiilor dintre soti sau parteneri si, în final, la disolutie. Studiul Ce se întâmpla cu embrionii umani crioconservati în caz de separare sau divort? (Lavinia Maria Tec, Adina R. Motica) analizeaza în ce masura separarea sau divortul cuplului comanditar pot fi un obstacol în calea realizarii proiectului de procreare sau parental. Daca nu poate fi vorba de înțelegere între fostii parteneri sau foștii soti, în absenta unui cadru legal clar, litigiul va putea fi soluționat pe mai multe paliere: abordarea contractuala, abordarea prin consimtamânt sau intentie ori prin testul justului echilibru între drepturile si interesele în concurs.

Consimțamântul are implicații semnificative atunci când intra în ecuație infracțiunile contra libertații și integritații sexuale. Studiul Semnificatia termenului „consimtit” din cadrul infractiunii de incest în contextul modificarilor aduse de Legea nr. 217/2023 (Andra‑Roxana Trandafir, George‑Cristian Ioan) conține o analiza cuprinzatoare a problemei încadrarii juridice a actelor sexuale consimtite comise între rude în linie directa ori frati si surori, în urma modificarilor aduse Codului penal prin Legea
nr. 217/2023. „Astfel, ca urmare a introducerii unei noi variante de comitere a incestului, care nu mai consta doar în raportul sexual, precum si a unei aparente schimbari de optica a legiuitorului în ceea ce priveste violul comis asupra minorilor, o parte a doctrinei a aratat deja ca este incidenta o solutie mai veche a instantei supreme, care ajunsese la concluzia concursului de infractiuni între viol si incest sub imperiul Codului penal anterior. Prezentând evolutia reglementarilor în aceasta materie si clarificând conceptia legiuitorului penal cu privire la notiunea de «consimtamânt», autorii ajung la concluzia contrara, potrivit careia incidenta violului, chiar în absenta constrângerii, punerii în imposibilitate a victimei de a se apara sau de a-si exprima vointa ori a comiterii faptei profitând de aceasta stare, face imposibila retinerea infractiunii de incest”.

Sub genericul Filiatia si ocrotirea persoanelor cu dizabilitati intelectuale si psihosociale, secțiunea Dreptul familiei a reunit dezbateri de mare interes, în cadrul Conferinței Internaționale Bienale, organizata de Facultatea de Drept din cadrul Universitații de Vest din Timișoara. Ediția a XIV-a s-a desfașurat în 20-21 noiembrie 2022. Secțiunea Dreptul familiei a fost coordonata de doamna conf. dr. Adina R. Motica și de doamna conf. dr. Lavinia Tec, iar o parte dintre lucrari sunt publicate în numarul 1/2025 al Revistei de Dreptul Familiei.

Modificarile operate prin Legea nr. 140/2022 au avut impact și asupra dispozițiilor privind rolul procurorului în raport cu ocrotirea persoanelor incapabile. Studiul Rolul procurorului în actiunile privitoare la filiatie si în ocrotirea persoanelor cu dizabilitati intelectuale si psihosociale (Laura Cetean‑Voiculescu) are ca obiect clarificarea materiilor în care minorul, respectiv persoana cu dizabilitati intelectuale si psihosociale beneficiaza de interventia procurorului. De asemenea, sunt clarificate compe­tentele ce revin procurorului, pe direcția protecției persoanelor fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrânsa.

Studiul Câteva consideratii privind ocrotirea persoanei prin curatela (Cristiana‑Mihaela Craciunescu) face un examen al curatelei – masura care, prima facie, ar fi cea mai simpla si neintruziva masura de protectie a persoanei fizice. Cu toate acestea, o serie de aspecte de dificultate apar în fața instanței de judecata, fie în legatura cu fondul cauzelor, fie în ceea ce privește procedura (în conditiile în care legiuitorul român înca nu a reglementat cadrul legal de organizare si functio­nare a instantei de tutela, iar în multe instante nici macar complete specializate nu exista).

Studiul Legea nr. 140/2022 privind unele masuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilitati intelectuale si psihosociale si modificarea si completarea unor acte normative. O abordare terminologica (Vlad Ionut Domocos) procedeaza la analiza atenta și pertinenta a vocabularului juridic utilizat de legiuitor în cuprinsul actului normativ. „Având în vedere caracterul de noutate al unor dispozitii legislative introduse în spatiul dreptului românesc prin Legea nr. 140/2022 respectiv prin Ordinul nr. 3423/2128/2022 privind aprobarea metodologiei si a raportului de evaluare medicala si psihologica a persoanelor cu dizabilitati intelectuale si psihosociale în contextul dispunerii, prelungirii, înlocuirii sau ridicarii masurii de ocrotire, articolul îsi propune sa analizeze din perspectiva aspectelor interferentiale ale sensului o serie de termeni si constructii lingvistice si sa raspunda la urmatoarea întrebare: sunt dispo­zitiile Legii nr. 140/2022 clare, neechivoce si previzibile?”.

Filtrul istoric este întotdeauna util, pentru a înțelege sorgintea instituțiilor și legitimarea prezenței acestora în dreptul pozitiv actual. Studiul Repere istorice europene privind puterea parinteasca în privinta vietii si a sanatatii copilului cu dizabilitati (Marius Floare) procedeaza la o incursiune în trecutul juridic relevant, pentru a lamuri prezumtivul drept al parintilor asupra vietii si sanatatii copiilor lor cu dizabilitati. Recurgând, cu precadere, la metoda istorica, autorul examineaza unele dintre reperele semnificative ale evolutiei acestei puteri parintesti asupra vietii si sanatatii copilului cu dizabilitati, în spatiul juridico‑cultural al dreptului privat european, începând cu antichitatea romana si pâna la limita contemporaneitatii.

Studiul Interferențe ale dreptului la nume al persoanei fizice și dreptul la marca înregistrata (Oana Ghița, Gabriel Olteanu) analizeaza situația în care numele unei persoane fizice se suprapune cu o marca înregistrata. Consecințele sunt reperabile pe planuri multiple – drepturi nepatrimoniale/atribute de identificare, protecția marcii înregistrate –, iar discuția atinge nu doar dreptul substanțial, ci și planul procesual (mijloacele de protectie specifice sau interventia tertilor care justifica un interes legitim în procesul civil).

Studiul Emanciparea mamei minore (Dorin Jorea) cuprinde un examen critic ce are ca punct de plecare cazuistica motivelor temeinice de emancipare a mamei minore. „Reprezinta dorinta acestora de a încasa alocatia de stat sau indemnizatia de crestere a copilului un motiv temeinic pentru care ar trebui emancipate? Instantele române, de la intrarea în vigoare a Codului civil actual si pâna nu demult, au dat curs unor asemenea cereri. Din hotarârile pronuntate s‑ar desprinde teza conform careia nasterea unui copil (sau mai degraba încasarea indemnizatiilor aflate în legatura cu aceasta) este, cu necesitate, un motiv temeinic de emancipare pentru mame. Dar este emanciparea parintelui minor cu adevarat necesara, indiferent de context? Ne îndoim. În continuare vom încerca sa aducem în prim‑plan nasterea, exercitiul autoritatii parintesti si nevoia de a încasa alocatia de stat pentru copii sau indemnizatia de crestere a copilului ca motive temeinice de emancipare si sa verificam daca prezentarea lor ca atare este fondata de argumente sanatoase”.

Modificari aduse ocrotirii persoanei fizice ca urmare a intrarii în vigoare a Legii nr. 140/2022 privind unele masuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilitați intelectuale și psihosociale (George Marius Mara). Intervenția legislativa din anul 2022 a fost consecința pronuntarii Deciziei Curtii Constitutionale a României cu nr. 601/2020 cu privire la neconstitutionalitatea prevederilor art. 164 alin. (1) C. civ., privind masura de ocrotire a persoanei fizice prin punerea sub interdictie. Legea nr. 140/2022 a reglementat o gama parțial inedita de masuri de ocrotire a persoanelor cu dizabilitați intelectuale sau psihosociale. Cele trei masuri de ocrotire (asistenta majo­rului, consilierea judiciara și tutela speciala) se regasesc într‑un cadru care permite aplicarea lor proportionala si subsidiara, în conformitate cu gradul de lezare a discernamântului. Sunt necesare, în continuare, interventii la nivelul legislatiei secundare (norme de punere în aplicare a legii), precum si conturarea unei practici judiciare în noul context normativ.

Studiul Miracolul adopției pentru copiii cu nevoi speciale (Carmen Oana Mihaila) are ca obiectiv identificarea particularitaților sistemului de protecție, atunci când ocrotitul este copil cu nevoi speciale. Dincolo de nevoia esențiala de afecțiune din partea parinților adoptivi, ramâne indispensabil sprijinul institutiilor responsabile, inclusiv prin servicii specializate post‑adoptie. Una dintre directiile prioritare ar trebui sa vizeze combaterea prejudecatilor existente la nivelul mentalitatii colective, care constituie adesea un obstacol în calea asigurarii unui tratament egal si demn pentru toti copiii, inclusiv pentru cei cu nevoi speciale.

Gama larga de modalitați în care se poate aduce atingere dreptului la viața privata și de familie este constant generatoare de litigii, pe rolul Curții de la Strasbourg și în fața instanțelor naționale. Studiul Încalcarea dreptului la viata privata si de familie în cazul excluderii unui parinte cu dizabilitati intelectuale din procesul de adoptie a copilului sau (Ioana Nicolae, Georgeta‑Bianca Spîrchez) examineaza obligațiile ce revin statelor semnatare ale Convenției europene a drepturilor omului, în contextul garantarii vieții private și de familie a acestei categorii de persoane vulnerabile.

Rubrica Jurisprudența rezumata (Bogdan Dumitru Moloman) conține decizii relevante referitoare la întelesul sintagmei „schimbarea împrejurarilor” (modificarea masurilor luate cu privire la minor; schimbarea locuintei) și cu privire la momentul de la care se poate stabili pensia de întretinere.

Rubrica Restitutio readuce în memoria timpului juridic lucrari de referința, redactate de regretatul profesor dr. Alexandru Bacaci: Considerații în legatura cu regimul matrimonial actual și Corelatia prevederilor legale referitoare la obligatiile comune ale sotilor cu cele privind exercitiul drepturilor lor asupra bunurilor comune.

Rubrica Recenzii are în vedere doua lucrari: Lucia Irinescu, Dreptul familiei, Editura Hamangiu, București, 2024 (recenzie întocmita de doamna conf. dr. Cristina Nicolescu); Bogdan Dumitru Moloman, Autoritatea parinteasca exclusiva, Editura Universul Juridic, București, 2024 (recenzie întocmita de doamna conf. dr. Lavinia Tec).

Cele doua lucrari științifice recenzate ofera dimensiunea complexa a instituțiilor dreptului familiei, într-un univers peren și actual. Redam câteva fragmente din cuvintele specialiștilor care au redactat recenziile:

„Nu ne propunem ca în paginile acestei recenzii sa conturam o imagine exhaustiva a cursului doamnei conferentiar Irinescu; de altfel, o asemenea tinta s‑ar dovedi total nerealista. Nutrim speranta de a oferi cititorului mostre repre­zentative, cu evidentierea punctelor forte care îl recomanda în peisajul lucrarilor de specialitate circumscrise problematicii raporturilor de familie [...].

Cu titlu general, se poate remarca sistematizarea exemplara si tratarea, aproape exhaustiva, a elementelor necesare si esentiale pentru întelegerea materiei dreptului familiei din perspectiva Codului civil român si a legislatiei conexe. Autoarea ofera chei de interpretare corecta, în litera si spiritul legii, aduce contributii originale, problematizeaza, surprinde atât aspectele pozitive, cât si insuficientele, punctele vulnerabile ale solutiilor normative.

De asemenea, nu are ezitari în a «ataca» subiecte sensibile si controversate la nivelul doctrinei si jurisprudentei, precum parteneriatele civile dedicate uniunilor formate din persoane de acelasi sex, transgenderismul ori maternitatea de substi­tutie. O abordare salutara, tinând seama de ritmul galopant (bulversant, ar afirma unii) de evolutie a societatii pe multiple paliere (tehnologic, socio‑economic, moral, religios etc.), care forteaza doctrina juridica sa tina pasul acestor transfor­mari, mutatii, (r)evolutii pentru a nu ramâne «încremenita în proiect»” (Cristina Nicolescu).

„Lucrarea Autoritatea parinteasca exclusiva este rezultatul preocuparii constante a autorului Bogdan Dumitru Moloman, în activitatea sa de cercetare, pentru nevoia si necesitatea copilului de a fi ocrotit în fata conflictelor dintre parinti, pentru responsabilizarea parintilor, principalii actori în filmul vietii unui copil, si rolul instantei în solutionarea acestor conflicte [...].

Interesul superior al copilului este standardul cu care opereaza autorul Bogdan Dumitru Moloman în întreaga sa analiza juridica. Copilul ar trebui sa se afle la adapost de orice disputa dintre parintii sai, iar atunci când autoritatea parinteasca face obiectul unei dispute judiciare, în fata instantei, judecatorul este garantul interesului superior al copilului si chiar aparatorul acestuia. Aparatul bibliografic este impresionant, autorul având la dispozitie atât litera­tura româna, cât si straina, veche si noua, dar si o bogata jurisprudenta nationala si internationala. Iata câteva motive pentru care sustinem ca lucrarea de fata este foarte valoroasa, prezentând utilitate atât din punct de vedere teoretic, cât si practic, fiind un instrument de lucru pretios în mâinile profesionistilor în materia dreptului familiei” (Lavinia Tec).

Rubrica Eveniment înscrie în memoria timpului manifestari științifice internaționale dedicate dreptului familiei și titlurile onorifice decernate membrilor consiliului științific al Revistei de Dreptul Familiei, în perioada decembrie 2024-iulie 2025.

Revista de Dreptul Familiei este îndoliata la trecerea în eternitate a domnului profesor universitar dr. Alexandru Bacaci. Personalitate marcanta a lumii academice, avocat, dascal si orator desavârsit, Domnia Sa a calauzit spre adevarul juridic zeci de generatii de studenti. Opera sa stiintifica ramâne gravata în galeria reperelor fundamentale si indispensabile formarii unui jurist.