Revista de Dreptul Familiei nr. 2/2021

Autor:

Numarul 2/2021 al Revistei de Dreptul Familiei invita cititorii intr-o incursiune interesanta și incitanta in complexa structura sociala și juridica a familiei.

Editorialul aferent acestui numar este semnat de catre domnul prof. univ. dr., psiholog Mircea Miclea, profesor la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universitații ,,Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, intemeietor al Școlii de psihologie cognitiva din Romania și fost Ministru al Educației. Editorialul Domniei Sale, Metacompetențele viitorului, iși propune sa abordeze educația actuala din perspectiva relațiilor sale cu economia viitorului, in scopul de a identifica acele competențe ce trebuie formate azi in educație astfel incat copiilor sa le fie bine in economia și in societatea de maine. Concluzia demersului este aceea ca se impune cultivarea unor metacompetențe, intrucat acestea genereaza ad-hoc competențele necesare pentru a face fața provocarilor de maine: ,,un om autodisciplinat, autonom, cu un mindset antreprenorial și cu gandire de designer poate face fața cu succes unei lumi cu viitoruri multiple și volatile”.

Secțiunea Studii cuprinde nu mai puțin de 17 materiale ce supun atenției teme dintre cele mai diverse, de la filiație și situația juridica a minorilor, pana la concubinaj, logodna și divorț.

Secțiunea este deschisa de studiul Aproximación al régimen jurídico español de la pensión compensatoria por desequilibrio económico de un cónyuge tras la ruptura del matrimonio: análisis legal y jurisprudencial (Ángel Acedo Penco), ce ne ofera o imagine asupra prestației compensatorii in dreptul spaniol, fiind analizate din perspectiva doctrinara și jurisprudențiala aspecte precum natura juridica a prestației compensatorii, diferențele fața de alte instituții juridice similare, modalitatea de determinare ori condițiile necesar a fi indeplinite pentru ca unul dintre soți sa poata beneficia de o atare compensație.

Concubinajul a facut obiectul unei ample și complexe analize in studiul Opinii despre concubinaj și casatorie in dreptul roman (Teodor Bodoașca). Dupa o prezentare a evoluției concubinajului din dreptul roman pana in prezent și o identificare a dreptului pozitiv național și supra-național ce reglementeaza anumite aspecte ale concubinajului, o ampla secțiune este dedicata distincției dintre casatorie și concubinaj: ,,Actuala soluție, indiferent de natura ei (normativa, jurisprudențiala sau doctrinara), de a asimila partenerii din cuplurile necasatorite «membrilor de familie», iar relația dintre ei «vieții de familie», este forțata”, arata autorul.

Dincolo de implicațiile civile specifice, obligația de intreținere a minorului poate ajunge sa comporte și o serie de implicații penale. De aceea, studiul Obligația legala de intreținere a copilului – o instituție cu incidența in sfera dreptului civil și a celui penal (Oana-Elena Buzincu, Gabriel Tudoroaia) supune atenției ambele valențe, analizand regimul juridic civil al obligației, dar și consecințele penale pe care le poate atrage neexecutarea acesteia. O asemenea abordare bicefala a permis autorilor sa contureze o imagine de ansamblu a instituției și sa surprinda provocarile pe care cadrul normativ le ridica sub ambele planuri.

Studiul Considerații despre dreptul bunicilor de a avea legaturi personale cu nepoții minori. Cadrul legal aplicabil. Limitari (Iulia Costina) abordeaza problema dreptului bunicilor de a avea legaturi personale cu nepoții lor minori. Daca de regula problema este abordata din perspectiva parinților, studiul scoate in evidența ca, in ciuda unor lacune normative, dreptul bunicilor de a avea legaturi personale cu nepoții este unul incontestabil. Pe de alta parte, presupunand o interferența cu dreptul parinților, dreptul bunicilor este supus unor condiționalitați speciale, reflectate in modalitatea de exercitare a dreptului și in anumite limitari, menite a compatibiliza interesele concurente.

O imagine ampla asupra masurilor speciale de protecție a copilului minor este oferita de studiul Reintegrarea minorilor ulterior dispunerii masurilor speciale de protecție. Abandonul de familie in contextul interesului superior al minorului (Vlad Ionuț Domocoș). Astfel, dupa o trecere in revista a masurilor speciale de protecție a minorului și a procedurii aplicabile, autorul iși propune sa determine in ce masura dezideratul reintegrarii copilului in familie ulterior dispunerii unei masuri de protecție speciala poate fi sau nu atins, in acele situații cu privire la care starea de fapt care a impus luarea masurii speciale de protecție constituie temeiul atragerii raspunderii penale pentru abandonul de familie. Supunand normele juridice incidente unei analize critice pertinente, autorul constata ca nu de puține ori acestea sunt insuficient corelate cu principiul interesului superior al copilului, ceea ce il determina ca pe parcursul studiului sa formuleze o serie de propuneri de legea ferenda menite a surmonta aceasta deficiența.

Implicațiile regimului matrimonial ales de catre soți, din perspectiva posibilitații acestora de a incheia anumite acte juridice fara participarea celuilalt soț, fac obiectul studiului Considerații asupra incheierii valabile a unor acte juridice de catre unul sau de catre ambii soți in lumina diferitelor regimuri matrimoniale (Alexandru-Victor Doroș). Problema este analizata prin raportare la o serie de acte juridice specifice (promisiunea bilaterala de vanzare, contractul de schimb, actul de alipire sau dezlipire a imobilelor și contractul de comodat), autorul surprinzand modul in care regimul matrimonial influențeaza posibilitatea soților de a incheia unilateral aceste acte juridice, dar și consecințele care pot decurge din lipsa acordului ambilor soți, și oferind o serie de soluții practice la posibilele probleme ce s-ar putea ivi. Cert este ca, așa cum se conchide in studiu, atunci cand exista o incertitudine asupra nevoii unui acord dual, principiul securitații raporturilor juridice reclama ca acesta sa fie obținut tocmai pentru a evita punerea ulterior in discuție a valabilitații actului.

 Studiul Aspecte jurisprudențiale privind eliberarea pașaportului minorului și deplasarea acestuia in strainatate (Ioana-Anamaria Filote-Iovu) aduce in atenție divergențele jurisprudențiale existente in cazul acțiunilor avand ca obiect suplinirea consimțamantului unui parinte la eliberarea pașaportului minorului sau la deplasarea acestuia in strainatate. Astfel, dupa o prezentare a cadrului normativ aplicabil, atenția se indreapta spre competența internaționala a instanțelor in soluționarea unor astfel de cauze și a condițiile ce trebuie indeplinite pentru soluționarea pe fond a cererilor. Soluțiile avansate de catre instanțele judecatorești in aceasta materie sunt supuse unei analize critice pertinente, autoarea pledand convingator pentru o abordare mai aprofundata a acestor cauze și subliniind ca, cel puțin in cazul suplinirii consimțamantului parintelui pentru deplasarea minorului in strainatate, masura nu poate fi dispusa decat daca prin cererea de chemare in judecata este individualizata in concret țara de destinație și stabilita perioada efectiva in care va avea loc deplasarea.

Desfacerea casatoriei ridica, printre altele, problema situației numelui dobandit prin casatorie. Acest aspect este tratat de studiul Numele purtat dupa desfacerea casatoriei, motiv de disputa intre soți. Soluții ale practicii judiciare in cazul schimbarii numelui mamei și in cazul divorțului pronunțat in strainatate (Gabriela-Cristina Frențiu), ce analizeaza in special situațiile de excepție in care se poate dispune de catre instanța de judecata pastrarea numelui de catre soț, cu un accent pe jurisprudența instanțelor naționale și europene. In esența, autoarea arata ca, atunci cand nu exista un acord al soților, ,,dar se releva motive intemeiate care ar justifica pastrarea numelui, se probeaza ca pierderea numelui dobandit prin casatorie ar conduce la vatamarea notorietații soțului, in sensul diminuarii sau chiar a anihilarii sale ori ar crea o vatamare copilului rezultat din casatorie, instanța va dispune pastrarea numelui dobandit ca efect al incheierii casatoriei”.

Reședința obișnuita a capatat in ultimii ani o relevanța tot mai mare in localizarea raporturilor juridice cu elemente de extraneitate. In acest context, studiul Unele considerații cu privire la reședința obișnuita a copilului (Oana Ghița) supune atenției problematica reședinței obișnuite a copilului, aducand o serie de clarificari asupra conceptului și a implicațiilor sale practice, concluzia fiind aceea ca ,,reședința obișnuita a copilului trebuie interpretata in primul rand prin prisma principiului ocrotirii interesului sau superior, ținand cont de cateva puncte de reper stabilite in jurisprudența naționala și europeana: reprezinta identificarea temporara in spațiu, este expresia apartenenței copilului la un anumit mediu familial și social, este centrul obișnuit al intereselor acestuia și constituie spațiul de desfașurare a activitații obișnuite și, nu in ultimul rand, reflecta atașamentul și afectivitatea pentru ceea ce numim «acasa», element deosebit de important in evoluția psihologica a copilului”.

Plasata in anticamera casatoriei, instituția logodnei ramane inca un teren fertil pentru controverse și dezbateri doctrinare. Aspectele asociate ruperii logodnei sunt amplu tratate in studiul Ruperea logodnei – intre teorie și practica (Lucian Lungu, Paula-Alina Lupu). Dupa unele clarificari conceptuale referitoare la natura juridica a logodnei și realizarea unor distincții intre logodna și concubinaj, autorii abordeaza consecințele juridice ale ruperii logodnei, aplecandu-se in special asupra obligației de restituire a darurilor și a raspunderii pentru ruperea abuziva a logodnei. Studiul clarifica o serie de aspecte esențiale asociate ruperii logodnei, precum tipul de daruri supuse repetițiunii, natura juridica a acestor daruri sau noțiunea de ,,rupere abuziva a logodnei” și criterii in funcție de care caracterul abuziv poate fi apreciat.

Specificul raporturilor de familie nu se reflecta numai in planul normelor substanțiale, ci și al celor procesuale. Tocmai de aceea, studiul La prueba ilícita en el derecho de familia y los conflictos de valores (Rolf Madaleno) analizeaza un aspect procesual inedit, și anume cel al ilegalitații probelor și al modului in care particularitațile raporturilor de familie se reflecta sub aspect probațional.

Studiul Despre data desfacerii casatoriei și unele efecte ale divorțului (Cristian Mareș) aduce in prim-plan chestiunea datei desfacerii casatoriei și efectele asociate divorțului. In acest sens, dupa o analiza a datei la care este considerata desfacuta casatoria in funcție de ipotezele de divorț incidente și de diversele imprejurari care pot aparea cu ocazia soluționarii cererii de divorț, autorul supune atenției efectele pe care le produce desfacerea casatoriei din perspectiva regimului matrimonial și condițiile in care este posibila continuarea acțiunii de divorț in cazul decesului unuia dintre soți, fiind reliefate inclusiv abordarile diferite existente in doctrina asupra unor aspecte esențiale, precum subiecții care pot solicita continuarea litigiului de divorț atunci cand soțul parat decedeaza in cursul soluționarii cauzei.

Abordand o problema extrem de spinoasa, insa de evidenta actualitate, studiul Adopția internaționala. Interzicerea adopției de catre persoanele de același sex. Rainbow families. O realitate inca de neacceptat? (Carmen Oana Mihaila) aduce in discuție chestiunea adopțiilor internaționale și a interzicerii adopțiilor de catre persoane de același sex. Dupa o expunere a condițiilor, procedurii și efectelor adopției internaționale, autoarea procedeaza la o analiza a modului in care adopția de catre persoane de același sex se reflecta la nivelul dreptului supranațional și al dreptului comparat, fiind reliefate inclusiv aspectele de interes surprinse in jurisprudența CEDO, pentru ca mai apoi sa arate care sunt implicațiile psihologice ale unui atare demers, astfel cum rezulta acestea din studiile efectuate in domeniu.

Studiul Despre scindarea autoritații parintești și „motivele temeinice” care justifica masura. O scurta analiza (Bogdan Dumitru Moloman) supune atenției ipoteza exercițiului exclusiv al autoritații parintești și intreg cortegiul de probleme și controverse asociate acestei instituții. Printre altele, o ampla analiza este dedicata motivelor care pot justifica scindarea autoritații parintești, autorul aducand o serie de clarificari ipotezelor expuse exemplificativ in cuprinsul art. 36 alin. (7) din Legea nr. 272/2004. In final, concluzia studiului a fost aceea ca dispunerea exercițiului exclusiv al autoritații parintești trebuie sa fie in toate cazurile proporționala cu motivul invocat și interesul superior al copilului.

Studiul A fost de bunavoie și nesilit de nimeni, dar m-am inșelat. Despre divorțul din culpa și culpa din divorț. Partea I (Ioan Ilieș Neamț) abordeaza problema divorțului intemeiat pe culpa și a mecanismului juridic din spatele sau, cu un accent pe valențele vinovației. Prima parte a studiului prezinta condițiile substanțiale ce trebuie indeplinite pentru a se dispune desfacerea casatoriei pe temeiului culpei și particularitațile cererii de chemare in judecata și ale cererii reconvenționale, incidente in cazul acestei forme de divorț.

Evoluțiile tehnologice și medicale au condus la emergența unor noi modalitați de concepțiune și la perturbarea semnificativa a unor instituții vazute candva ca imuabile. Studiul Paternitate dupa moarte: aspecte ale procedurii fertilizarii in vitro post-mortem (Szilárd Sztranyiczki) vine sa analizeze o astfel de situație: implicațiile fertilizarii in vitro post-mortem din perspectiva dreptului succesoral, a securitații juridice și a drepturilor ce pot fi exercitate asupra embrionilor. In studiul aratat, autorul surprinde provocarile legale pe care le ridica aceasta modalitate de concepțiune și pledeaza pentru o intervenție normativa prin care sa se reglementeze reproducerea umana asistata medical.

In fine, consecințele care decurg din existența relației de casatorie atunci cand vine vorba de accesiunea imobiliara și imbunatațirile aduse unui imobil fac obiectul studiului Accesiunea imobiliara in raporturile dintre soți și situația imbunatațirilor aduse unui imobil in timpul casatoriei (Alexandru Radu Togan). Pornind de la normele in materie de accesiune și de la cele aplicabile regimului matrimonial, autorul analizeaza diversele ipoteze ce pot fi incidente dupa cum lucrarile sunt autonome sau adaugate și subliniaza implicațiile specifice care decurg din incidența unui anumit regim matrimonial.

Rubrica Jurisprudența rezumata prezinta o serie de hotarari judecatorești cu privire la: divorț (respingerea cererii de divorț pentru motivul separarii in fapt indelungate, pronunțarea divorțului in temeiul art. 373 lit. b) C. civ., pastrarea numelui dobandit prin casatorie) (Paula-Alina Lupu); tagada paternitații (imprescriptibilitatea dreptului la acțiune) – HP; consimțamantul unuia dintre parinți la parasirea țarii de catre minor sau eliberarea pașaportului (suplinire consimțamant) și exercitarea autoritații parintești in comun; exercitarea autoritații parintești in comun (boala psihica a unuia dintre parinți, violența manifestata asupra copiilor) - (Bogdan Dumitru Moloman).

Secțiunea Restitutio readuce in atenție doua studii: Dreptul parintelui divorțat caruia nu i s-a incredințat copilul de a avea cu acesta legaturi personale (Ioan Albu), publicat in Revista Romana de Drept nr. 2/1988, și Aspecte privind bunurile comune și raporturile dintre parinți și copii, ca mijloace juridice pentru ocrotirea casatoriei și a minorilor (Ion P. Filipescu), publicat in Revista Romana de Drept nr. 5/1988.

Rubrica Codex bibliografic, realizata de domnul Bogdan Dumitru Moloman, cuprinde o selecție de lucrari publicate in doctrina naționala și straina in materia dreptului familiei in perioada ianuarie-septembrie 2021.

In secțiunea Recenzii este prezentata lucrarea Le droit européen des relations patrimoniales de couple. Commentaire des Règlements (UE) n^os 2016/1103 et 2016/1104 (Bruylant, Bruxelles) avand ca autori pe profesorii Andrea Bonomi și Patrick Wautelet, recenzia fiind realizata de catre doamna Calina Jugastru. Lucrarea, de 1368 de pagini, cuprinde unul dintre cele mai complexe comentarii ale Regulamentelor europene in materie de regimuri matrimoniale și parteneriate inregistrate și, așa cum arata recenzorul, ,,abordarea pragmatica, nuanțele critice, referințele jurisprudențiale convertesc acest consistent comentariu al Regulamentelor «regimuri» și «parteneriate» intr-un instrument util pentru lectorul interesat de viața de familie transfrontaliera”.

Mulțumim cititorilor noștri pentru increderea pe care ne-o acorda și speram ca și acest numar al Revistei de Dreptul Familiei se va ridica la inalțimea așteptarilor!