Revista de Dreptul Familiei nr. 2/2025

Autor:

Acest nou numar al Revistei de Dreptul Familiei reunește contribuții valoroase dedicate evoluțiilor contemporane din domeniul dreptului familiei, evidențiind atât complexitatea, cât și dinamica temelor aflate astazi în centrul dezbaterilor doctrinare și jurisprudențiale.

Articolele incluse în secțiunea Studii exploreaza o paleta larga de problematici, pornind de la aplicarea principiului interesului superior al copilului în litigiile privind deplasarea minorilor în afara țarii și integrarea perspectivei de gen în actul de justiție, pâna la noile provocari ale autoritații parintești în contextul digitalizarii și analiza critica a conceptului de înstrainare parinteasca. Dimensiunea comparativa este reliefata prin studii dedicate reglementarii divorțului în Brazilia, Chile și Uruguay, precum și prin analiza administrarii bunurilor minorilor în Codul familiilor din Cuba. În plus, numarul include contribuții privind raportul dintre principiile fundamentale ale procesului civil și particularitațile litigiilor de familie, efectele divorțului asupra liberalitaților și avantajelor matrimoniale, precum și recentele modificari legislative în materia protecției penale a membrilor de familie vulnerabili.

În acest context, studiul Principiul interesului superior al copilului vs. abuzul de drept al parintelui în litigiile privind suplinirea consimțamântului pentru deplasarea minorului în afara țarii, realizat de Diana Flavia Barbur, aduce în atenția cititorilor o analiza atenta a condițiilor în care poate fi admisa o cerere având ca obiect emiterea unei ordonanțe președințiale pentru suplinirea acordului unui parinte. Autoarea subliniaza ca o astfel de cerere poate fi admisa doar în ipoteza existenței unui refuz abuziv din partea celuilalt parinte, evidențiind totodata faptul ca practica judiciara ramâne neunitara, întrucât dispozițiile legale sunt interpretate și aplicate divergent de catre instanțele de judecata.

În mod similar, autoarele Maria Berenice Dias și Emília de Freitas Cabreira (Brazilia), prin studiul Protocolo para julgamento com perspectiva de gênero (Recomenação 128/2022 e Resolução 492/2023 do Conselho Nacional de Justiça), dupa o scurta contextualizare a rolului femeilor în societatea braziliana, subliniaza importanța aplicarii, de catre sistemul judiciar, a liniilor directoare ale protocolului pentru judecarea cauzelor cu perspectiva de gen, evidențiind situațiile recurente ce implica înstrainarea parinteasca, pensia de întreținere și partajul bunurilor, în care este necesara o schimbare de perspectiva în jurisprudența.

De asemenea, Lucia Irinescu, în studiul De la autoritatea parinteasca la digital parenting: provocari juridice în era digitala, abordeaza chestiuni actuale referitoare la gestionarea vieții digitale a copilului, incluzând accesul la internet, utilizarea rețelelor sociale, protecția datelor personale și evitarea expunerii excesive. Autoarea subliniaza ca „aceasta largire a sferei autoritații parintești presupune o reinterpretare a drepturilor și obligațiilor tradiționale, pentru a raspunde unor provocari care, în urma cu doar câteva decenii, erau inexistente” și evidențiaza ca „în epoca rețelelor sociale, parinții au tendința de a împartași momente din viața copiilor lor, fie din dorința de a pastra amintiri, fie pentru a împartași cu prietenii și familia. Din pacate, copiii devin conținut pe internet înca din perioada de sugar, lasând o amprenta digitala chiar cu mult timp înainte de a deveni utilizatori. Totuși, aceasta practica – denumita sharenting – poate genera consecințe pe termen lung asupra identitații digitale a copilului”.

Urmatorul studiu, Înstrainarea parinteasca: între mit și realitate, semnat de Carmen Oana Mihaila, supune atenției controversatul fenomen al înstrainarii parintești, analizând modul în care legiuitorul român a transpus și integrat conceptul în arhitectura legislativa naționala.

Continuând periplul internațional, Bogdan Dumitru Moloman, prin studiul De la eternitate la realitate. Sau despre divorțul în Brazilia, Chile și Uruguay, examineaza modul în care legislațiile acestor țari reglementeaza divorțul, evidențiind ca „unele sisteme juridice mențin divorțul cauzal, altele, mânate de exotism, considera o normalitate divorțul unilateral, iar invocarea culpabilitații în divorț reprezinta o chestiune desueta, nimic altceva decât o intruziune în viața privata”.

În același registru, Ioan Ilieș Neamț, prin studiul Între a vrea și a putea. Sau despre complicatul joc al principiilor fundamentale ale procesului civil în litigiile de dreptul familiei, analizeaza specificitatea litigiilor de dreptul familiei prin prisma principiilor fundamentale ale procesului civil. Autorul evidențiaza ca „litigiile de dreptul familiei presupun anumite caracteristici particulare din perspectiva rolului pe care îl joaca instanța de judecata în procesul civil, acestea decurgând adesea din modul în care acționeaza trei principii: principiul disponibilitații, principiul rolului activ și principiul interesului superior al copilului. Daca primul interzice instanței, ca regula, sa treaca peste voința parților și îi stabilește jaloane clare și fixe în care poate avea loc judecata, secundul vine sa-i atenueze asperitațile și sa permita intervenții ale instanței, mai importante sau mai puțin importante, în arhitectura și dinamica procesuala”.

Studiul Efectele divorțului asupra liberalitaților consimțite între soți și asupra avantajelor matrimoniale. Necesitatea unei reforme legislative substanțiale?, semnat de Cristina Nicolescu și Iulia Maria Stanca, subliniaza ca „pentru ipoteza în care soții consimt în timpul casatoriei cu privire la liberalitați sau avantaje matrimoniale, unilaterale ori reciproce, efectele divorțului se rasfrâng deopotriva asupra acestora”, propunând ca soluție legislativa reglementarea expresa a revocarii de drept sau a caducitații pentru efectele divorțului asupra donațiilor și dispozițiilor testamentare.

Colectivul cubanez format din Leonardo B. Pérez Gallardo și Pedro L. Landestoy Méndez, prin studiul Administración y disposición de los bienes y derechos de las hijas e hijos menores de edad en el Codigo de las familias de Cuba de 2022, subliniaza ca acest cod restabilește statutul juridic patrimonial al minorilor și prevede obligativitatea ascultarii minorilor în conformitate cu autonomia lor progresiva.

În domeniul dreptului internațional și european, Nicoleta Ramona Predescu, în studiul Viitorul surogatului în Europa: între dreptul la reproducere și demnitatea umana, analizeaza evoluțiile recente din dreptul internațional, european și comparat în domeniul tehnicilor de reproducere asistata medical, cu accent pe tensiunea tot mai vizibila dintre interdicția surogatului și recunoașterea efectelor sale juridice, subliniindu-se tendința clara de reafirmare a demnitații umane ca principiu limita al dreptului la reproducere și de înclinare a balanței europene în favoarea protecției copilului și a mamei surogat.

Totodata, Adrian Stan, prin studiul Protecția membrilor de familie prin norme de drept penal. Omorul comis asupra victimei vulnerabile și modificarile aduse Codului penal prin Legea nr. 248/2023, evidențiaza ca definirea corecta a conceptului de „membru de familie” este esențiala pentru delimitarea violenței în familie de alte fapte și subliniaza necesitatea unei analize aprofundate a circumstanțelor agravante.

În ceea ce privește protecția copilului, Szilárd Sztranyiczki și Anna-Tünde Petri, prin studiul Noi perspective în dreptul procesual civil privind ascultarea copilului și exprimarea opiniei sale, propun soluții pentru eficientizarea ascultarii copilului de catre instanța, identificând lacunele legislației și oferind recomandari de perfecționare procedurala.

În secțiunea Jurisprudența (rezumata și comentata) au fost publicate o serie de hotarâri cu pregnanta relevanța practica. Prima decizie a secțiunii este însoțita de o nota semnata de Bogdan Dumitru Moloman și abordeaza problematica competenței numirii curatorului special (dec. CC nr. 200/2025), iar cea de-a doua, în rezumat, abordeaza problematica stabilirii locuinței minorului la domiciliul unuia dintre parinți și evaluarea interesului superior al copilului prin raportare la criteriile orientative prevazute în cuprinsul art. 2 alin. (6) și art. 21 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 (Trib. Maramureș, dec. civ. nr. 425/2024).

Secțiunea Restitutio, care aduce în actualitate doua studii semnate de regretatul profesor univ. dr. Alexandru Bacaci, tocmai pentru a menține vie lumina înțelepciunii profesorului, este deschisa cu o evocare In memoriam semnata de Calina Jugastru.

Respectând tradiția, prin Codexul bibliografic, Bogdan Dumitru Moloman ne propune o inventariere a incursiunilor doctrinare ale unor autori atât români, cât și straini, din țari precum Argentina, Brazilia, Franța, Italia și Spania, publicate în perioada decembrie 2024-octombrie 2025, în sfera dreptului familiei, evidențiind ca acesta „trebuie privit nu doar ca o simpla inventariere a publicațiilor juridice recente, ci precum un demers de arhitectura intelectuala – o încercare de a prinde, în fragmentele scrise ale timpului nostru, pulsațiile subtile ale Dreptului familiei, aflat într-o continua transformare”.

Ultima rubrica a acestui numar – Eveniment – aduce în atenție un eveniment grandios, și anume decernarea Premiului „Matei Barbu Cantacuzino” Opera Omnia doamnei prof. univ. dr. Emese Florian, evidențiindu-se și Laudatio rostit de Ioan Ilieș Neamț.