Revista Romana de Drept Privat nr. 2/2020

Autor:

In ciuda ,,varstei sale venerabile”, raspunderea civila ramane o instituție juridica capabila sa surprinda constant prin valențe anterior necunoscute și sa uimeasca prin capacitatea de adaptare la eternele transformari ale societații. Tocmai de aceea, un volum care sa plaseze raspunderea civila in contextul provocarilor contemporane apare nu doar ca util, dar mai ales ca necesar. Deși problematica permite abordarea unui numar aproape inepuizabil de teme, cele 10 articole dedicate subiectului, cuprinse in RRDP nr. 2/2020, vor atrage, cu siguranța, atenția cititorilor și vor starni productive dezbateri doctrinare, avand in vedere calitatea materialelor și a ideilor avansate.

Astfel, pornind de la mecanismele fundamentale ale raspunderii civile, Domnul conf. univ. dr. Florin I. Mangu supune analizei, intr-un amplu studiu [Despre formele reparației (Art. 1.386 din Codul civil)], formele reparației, in scopul de a stabili raportul dintre principiul reparației in natura și repararea prin echivalent. In acest demers sunt lamurite, de asemenea, o serie intreaga de alte aspecte, precum natura juridica a obligației de reparare a prejudiciului, modalitatea de stabilire a valorii despagubirilor, relația dintre principiul nominalismului și cel al valorismului in contextul raspunderii ș.a.

Formele speciale de raspundere nu au fost nici ele ocolite. Intr-un studiu ce imbina abordarea doctrinara cu cea practica, Doamna lect. univ. dr. Cristina Ramona Duța supune atenției raspunderea civila medicala (Scurt examen jurisprudențial in materia raspunderii civile medicale), fiind analizate, intre altele, natura raspunderii, particularitațile raportului juridic de raspundere medicala și procedura angajarii raspunderii. De asemenea, Doamna av. dr. Lacrima Bianca Luntraru ne propune tema deosebit de interesanta a raspunderii pentru prejudiciul cauzat prin incalcarea normelor de concurența, articolul Domniei Sale (Evaluarea și repararea prejudiciului rezultat din faptele anticoncurențiale. Analiza transferului costului suplimentar) decriptand mecanismul complex de cuantificare a daunelor in materie, prin raportare la dreptul pozitiv, intern și european, și la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Tot in contextul ipotezelor speciale de raspundere civila, noi am incercat sa propunem o teorie coagulata și sistematizata a prejudiciilor in masa și sa analizam in ce masura raspunderea civila reprezinta un mecanism viabil și funcțional pentru repararea acestui tip de prejudicii (Instrumente vechi pentru probleme noi. Prejudiciile in masa fața-n fața cu raspunderea civila. Convergența sau antinomie?).

Prejudiciul, condiția principala și esențiala a raspunderii civile, este tratat, din perspective diferite, in nu mai puțin de patru articole. Intr-un studiu de excepție, Doamna prof. univ. dr. Calina Jugastru prezinta o noua potențiala forma de prejudiciu moral, derivat din prejudiciul corporal – pierderea speranței de a realiza un proiect de viața familiala normala –, articolul Domniei Sale (Pierderea speranței de a realiza un proiect de viața familiala normala – pledoarie pentru o categorie autonoma a prejudiciului corporal) expunand, dupa o prezentare exemplara a conceptului, o serie intreaga de argumente care pledeaza pentru reținerea acestui prejudiciu in mod autonom in complexul context al prejudiciilor corporale. De asemenea, intr-o expunere originala și bine argumentata, Domnul av. Bogdan Ionescu pledeaza pentru recunoașterea dreptului la daune morale și in cazul persoanelor juridice, plecand de la premisa ca o serie intreaga de drepturi nepatrimoniale de regula asociate persoanei fizice aparțin, in egala masura, și persoanei juridice (Prejudiciul moral al persoanelor juridice. Intre mit și realitate). Alte doua articole trateaza de o maniera diferita problema daunelor punitive. Astfel, intr-un articol centrat pe daunele morale, Doamna jud. Dana Girbovan analizeaza, pornind de la modul de definire a prejudiciului nepatrimonial in dreptul comparat, in ce masura ,,pedepsirea” autorului faptei ilicite prin obligarea sa la plata de daune punitive poate fi vazuta ca o satisfacție acordata victimei, respectiv ca un mod de reparare a prejudiciului moral, prezentand, totodata, soluții jurisprudențiale de-a dreptul inedite, care par a susține o atare concluzie (Criterii de stabilire a daunelor morale: caracterul punitiv al daunelor ca satisfacție pentru victima. Repere europene și naționale). Pe de alta parte, Domnul asist. univ. dr. Adrian Tamba ne ofera un extrem de original și documentat articol ce iși propune sa reliefeze nucleul dur al daunelor punitive, pornind de la evoluția istorica a conceptului in Common Law, pentru a putea stabili in ce masura penalitatea prevazuta de art. 906 C. pr. civ. poate fi catalogata ca o materializare in dreptul nostru a daunelor punitive (Daunele punitive in Common Law. In Romania, acest tip de daune...).

Nici problematica raspunderii civile contractuale nu putea ramane in afara atenției. Doamna lect. univ. dr. Alina Oprea, pornind de la solide repere de drept comparat și nu numai, supune analizei prevederile art. 1.534 alin. (2) C. civ., relative la obligația de minimizare a prejudiciului in materie contractuala, reușind sa clarifice o serie intreaga de aspecte privitoare la aceasta norma, de la fundamente și pana la condiții și mod de aplicare (Observații privind minimizarea prejudiciului in materie contractuala). Totodata, printr-un raționament impecabil, Domnul asist. univ. dr. Cristian Paziuc ne convinge ca, in ciuda lipsei unui temei expres, precum exista in alte sisteme de drept, este posibila angajarea raspunderii civile contractuale pentru neexecutarea anticipata a contractului pornind de la principiul bunei-credințe (Raspunderea pentru neexecutarea anticipata a contractului).

Cu aleasa prețuire pentru cititori,

Jud. dr. Ioan Ilieș Neamț