1649852767M322Q5.png

Cod: 14055

ISBN: 1844-6450-2201

Editura:

Data aparitiei: 2022

Colectia:

Pagini: 624

Disponibilitate: in stoc

Revista romana de jurisprudenta nr. 1/2022

Autor:

Cata bunatate, empatie si blandete contin aceste cuvinte!

Cata intelepciune, constiinta si intelegere pot cuprinde asemenea vorbe!

Poate ca nu intamplator au rasarit acum dintre randuri aceste ganduri pe care Profesorul Viorel Mihai Ciobanu le‑a lasat posteritatii cu atat de multa seninatate, naturalete si normalitate incat par a veni dintr‑o alta lume. Nimic nu este, insa, fara sens, caci constiintele profunde orienteaza de multe ori, chiar si dupa ce nu mai sunt flacari vii pe pamant, pasii rataciti ori pierduti ai celor ce vremelnic stapanesc destine si vieti.

Noi, muritorii, ne aprindem si ne stingem, spunea Seneca, insa, in cazul omului si profesionistului Viorel Mihai Ciobanu, virtutile continua sa straluceasca si sa impuna si astazi.

Se zice ca cine e bun place si lui Dumnezeu... si poate ca, de aceea, Dumnezeu si‑a dorit sa‑l aiba alaturi pe Profesorul nostru atat de devreme...

 

Vremurile tulburi ale prezentului ma fac sa‑mi amintesc de valorile pe care Profesorul Viorel Mihai Ciobanu le transmitea fiecarei generatii de studenti. Cursurile de procedura civila debutau prin citirea in Amfiteatru a „Rugaciunii judecatorului” (unul dintre Pandectele din Codex Iustinianus), iar mesajul era unul puternic, de constientizare in sensul unei puteri incredibile asezate in mainile judecatorului, dar si a unei grele poveri puse pe umerii acestuia. Tocmai de aceea am ales ca acest numar din revista sa aiba ca motto „Rugaciunea unui judecator”, cel mai profund apel inspre echilibru, bunatate, empatie si modestie, valabil insa nu doar pentru profesia de judecator, ci si pentru toate celelalte profesii juridice. Caci, a fi jurist inseamna sa lucrezi cu adevarul, dreptatea si echitatea si sa te ridici deasupra preocuparilor meschine, frustrarilor, pasiunilor si orgoliilor ce par a cuprinde tot mai mult si tot mai apasat lumea inconjuratoare.

Omenia, indulgenta, iertarea si mai ales iubirea de oameni sunt virtuti ce separa profanul de sacru, iar atunci cand rautatea, perfidia, pornirile si prejudecatile, cand ispita si tulburarea rastoarna legea ratiunii, cel ce cu smerenie paseste in sala dreptatii pierde orice speranta si credinta.

Ca studenti, doctoranzi, apoi colegi si colaboratori, cu totii am primit de la Profesor mai multe invataturi: a increderii in sine, a cautarii valorii, a pretuirii adevarului, a repulsiei fata de minciuna, dar si a muncii neobosite si curate, a creativitatii si a disciplinei. Ne‑a invatat lectia bunatatii si sa cultivam idei si lucruri corecte. Stia sa aprecieze si sa impulsioneze, sa te urce pe treptele evolutiei si sa‑ti dea aripi sa zbori. Vorbea cu atata bunatate si generozitate, transmitea din experienta sa bogata, profesionala si de viata si nu renunta niciodata la exigenta. Era un urias, la propriu si la figurat...

Din punct de vedere profesional, ne‑a invatat sa fim organizati, sa avem mintea deschisa, sa intelegem spiritul procedurii civile. Am invatat de la Profesor ca procedura nu constituie o cauza a incetinirii, ci un instrument impotriva stagnarii si ca nu trebuie sa dam interpretari inguste si sa ne grabim sa le si publicam sau sa ne pronuntam pe baza unor asemenea interpretari. Ne‑a spus ca pasii trebuie sa ne fie calauziti de principiile fundamentale ale procesului civil si sa nu uitam sa ne intoarcem intotdeauna la acestea. Din acest considerent, ne spunea ca „procedura civila nu trebuie aplicata numai in litera ei, ci si in spiritul ei. Adica trebuie sa intelegi foarte bine principiile directoare, fundamentale, si sa cauti sa vezi esenta institutiilor, nu sa interpretezi un text izolat, rupt de context. Si apoi este important sa corelezi dispozitiile din cod sau alte legi cu interpretarea, corecta sau nu, a Curtii Constitutionale, a Curtii de la Strasbourg, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie etc. si sa explici studentilor de ce se impune o solutie sau alta”.

Pe de alta parte, Profesorul a stiut sa uneasca oameni si sa creeze un colectiv strans in jurul ideilor si personalitatii sale, formand generatii de juristi adevarati, corecti si profesionisti.

Ca doctrinar, Profesorul ne‑a lasat mostenire o opera valoroasa, bogata si consistenta, la care se raporteaza si azi generatiile de profesionisti ai dreptului, Tratatul teoretic si practic de procedura civila (1996‑1997), de culoare galbena, fiind doar unul dintre reperele la care cu totii astazi ne raportam. Contributiile Profesorului la intelegerea si explicarea procedurii civile au fost decisive, o serie de institutii, clasificari, distinctii ori teze procesual civile fiind insusite de marea majoritate a doctrinarilor si practicienilor. Mai mult decat atat, opera Profesorului, conceptiile si ideile acestuia au fost preluate de legiuitor in activitatea de codificare, avand, asadar, un rol decisiv in evolutia dreptului procesual civil.

Preocuparile Profesorului au vizat, insa, si alte domenii, precum dreptul constitutional sau organizarea si exercitarea profesiilor juridice. Reforma atat de necesara in domeniul justitiei a format, de asemenea, unul dintre punctele de interes ale activitatii Profesorului, acesta atragand atentia asupra unor potentiale vulnerabilitati, ce ulterior chiar s‑au produs si au deteriorat actul de justitie ori oferind solutii la probleme inca de actualitate.

 

Pentru toate aceste argumente si pentru multe altele nespuse, Revista Romana de Jurisprudenta si‑a propus ca in anul 2022 sa omagieze personalitatea profesorului Viorel Mihai Ciobanu, prin opera si activitatea acestuia si, astfel, sa contribuie la pastrarea vie a memoriei unuia dintre cei mai straluciti profesori de procedura civila pe care i‑a avut aceasta tara, detinand o viziune extraordinara si o intelegere profunda a fenomenului juridic.

Astfel, cele patru numere ale Revistei romane de jurisprudenta aferente anului 2022 vor avea ca tematici stiintifice generale patru fundamente ale procedurii civile, ramanand, asadar, fideli specializarii teoretice a Profesorului, respectiv: controlul judiciar in procesul civil (nr. 1), rolul judecatorului in aflarea adevarului (nr. 2), incidente procedurale in procesul civil (nr. 3) si nulitatea actelor de procedura (nr. 4).

Primul numar intitulat „Controlul judiciar in procesul civil” a fost inspirat de teza de doctorat a domnului Profesor consacrata acestei importante institutii procesual civile, sens in care am apreciat ca se impune ca seria numerelor „In memoriam Viorel Mihai Ciobanu” sa debuteze cu tema care a constituit nucleul preocuparilor sale științifice.

Intrucat constructia Revistei Romane de Jurisprudenta in formatul dedicat unei personalitati importante a dreptului romanesc presupune evidentierea diferitelor aspecte de viata profesionala ale acesteia, in cuprinsul fiecarui numar se vor regasi si rubrici precum „laudatio”, „argumentum”, „interviul numarului”, care se vor adauga rubricilor deja consacrate ale revistei: „jurisprudenta comentata” si „dezbateri”. De asemenea, revista se imbogateste si cu patru rubrici noi care isi propun sa aduca in atentia cititorilor aspecte de jurisprudenta comentata, circumscrise tematicii numarului, din practica dezvoltata de Curtea Constitutionala a Romaniei, de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin mecanismele de unificare a practicii judiciare, de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, dar si de Curtea de Justitie a Uniunii Europene.

 

Paginile Revistei Romane de Jurisprudenta raman deschise pe tot parcursul anului 2022 pentru omagierea personalitatii aceluia care a fost prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu, prin contributii stiintifice de calitate si consistente, la nivelul de exigenta pe care il astepta si pe care nu l‑a abandonat niciodata. „Batranetea poate avea si ea avantajele ei, o experienta mai bogata, solutii mai asezate, o apreciere mai exacta si mai generoasa, chiar daca lucrarea studentului lasa aparent impresia de lipsa de pregatire, o toleranta mai mare, fara a renunta totusi la exigenta”, spunea Profesorul in ultima sa aparitie publica, ridicand la rang de principiu exigenta.

Sa urmam, asadar, lectiile Profesorului nostru si sa nu abandonam niciun moment principialitatea, exigenta, bunatatea, adevarul si spiritul de disciplina. Si nu in cele din urma, se cuvine sa‑l citam si noi, precum facea si domnul Profesor, pe marele procedurist francez, Perrot, care spunea ca „independenta este inainte de toate o problema de caracter; istoria demonstreaza ca oricare ar fi textele, oamenii de caracter au pastrat intacta independenta lor, in ciuda amenintarilor si solicitarilor”, conchizand ca „pentru a nu fi dependent si supus, inclusiv greselii, este nevoie de cunoastere, de cunoasterea aprofundata a Constitutiei si a legilor”.

Prof. univ. dr., judecator Evelina OPRINA

Director, Revista romana de jurisprudenta

 

Revista romana de jurisprudenta nr. 1/2022 - Conducere

Alte numere ale revistei

PARTENERI UNIVERSUL JURIDIC

VA RECOMANDAM

museum